среда, 23 июля 2014 г.
суббота, 19 июля 2014 г.
суббота, 1 марта 2014 г.
четверг, 27 февраля 2014 г.
Poeme cu formă fixă
CATREN – Strofă alcătuită din patru versuri. Poezie cu formă fixă alcătuită din catrene. (1.)
GAZEL – Poezie cu formă fixă, erotică sau filozofică, alcătuită din distihuri, bayt-uri (rime: aa,ba,ca,...etc.), originară în literaturile orientale. Cultivat de poeţii persani, ajunge in Europa la începutul secolului al XIX-lea. (1.)
GLOSĂ – Specie a genului liric, poezie cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din 4, 6 sau 8 versuri care conţin tema de bază.
Fiecare vers este comentat într-o strofă specială, de aceeaşi mărime cu prima. Ultima strofă reproduce prima strofă cu ordinea inversată a versurilor.(1.)
PANTUM –Poezie cu formă fixă alcătuită din catrene în care versul 2 este repetat de 5, 6 de 9, 10 de 13 ş.a.m.d., apoi versul 4 e repetat de 7, 8 de 11 ş.a.m.d., iar facultativ, ultimul vers îl repetă pe primul. În plus, primele două versuri ale fiecărui catren enunţă o idee care e reluată, într-o paralelă, în celelalte două. E o poezie care cere virtuozitate. (1.)
RONDEL – Poem cu formă fixă. Sinonim: rondou.
Alcătuit din trei catrene şi un vers izolat. Versurile 1 şi 2 sunt identice cu versurile 7 şi 8, iar versul 13 cu primul vers.
Există şi rondeluri compuse din un catren, un terţet şi un cvintet; apoi rondelul medieval din 8 versuri sau cel francez din 14. (1.)
RONSET – Poem cu formă fixă creat de Horia Bădescu. Îmbinând rigorile rondelului cu cele ale sonetului, ronsetul este alcătuit din 14 versuri dispuse ca-n sonetele shakesperiene – trei catrene compacte şi un distih deplasat spre dreapta, ca un refren, – cu trei rime alternative după cum urmează: abba/ abba/ acca/aa. Primul şi ultimul vers sunt identice, tot aşa ultimele versuri ale celor două catrene. (1.)
SEXTINĂ – Poezie cu formă fixă datând din secolul al XIII-lea, alcătuită din şase strofe de câte şase versuri şi o terţină. Terţina conţine şase cuvinte care sunt rimele utilizate după o schemă complicată, în cele şase strofe.(1.)
SONET – Piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeaşi măsură, dispuse în două catrene cu rimă îmbrăţişată (abab/abab) şi două terţine (cde/cde). (1.)
Poezie lirică cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri repartizate în două catrene (cu rimă îmbrăţişată, de tipul abba/abba ) şi două terţine cu rimă liberă, ultimul vers conţinând, de obicei, o concluzie sau o subliniere a sentimentului sau a ideii dominante.(10.)
TERŢINĂ – Strofă cu trei versuri.
Poezie cu formă fixă alcătuită din terţine rimate aba, bcb, cdc, ded, e. Poate avea oricâte strofe, ultima fiind un vers izolat rimând cu versul din mijloc al ultimei strofe. (1.)
TRIOLET – Mic poem de opt versuri pe două rime. Primul vers, al patrulea şi al şaptelea sunt identice. Înrudit cu rondelul, trioletul s-a născut în Franţa, în secolul al IV-lea. (1.)
(1.)Irina Petraş, GENURI ŞI SPECII LITERARE. MIC DICŢIONAR – ANTOLOGIE pentru elevi, BUCUREŞTI – 1993, EDITURA DEMIURG
GAZEL – Poezie cu formă fixă, erotică sau filozofică, alcătuită din distihuri, bayt-uri (rime: aa,ba,ca,...etc.), originară în literaturile orientale. Cultivat de poeţii persani, ajunge in Europa la începutul secolului al XIX-lea. (1.)
GLOSĂ – Specie a genului liric, poezie cu formă fixă. Prima strofă este alcătuită din 4, 6 sau 8 versuri care conţin tema de bază.
Fiecare vers este comentat într-o strofă specială, de aceeaşi mărime cu prima. Ultima strofă reproduce prima strofă cu ordinea inversată a versurilor.(1.)
PANTUM –Poezie cu formă fixă alcătuită din catrene în care versul 2 este repetat de 5, 6 de 9, 10 de 13 ş.a.m.d., apoi versul 4 e repetat de 7, 8 de 11 ş.a.m.d., iar facultativ, ultimul vers îl repetă pe primul. În plus, primele două versuri ale fiecărui catren enunţă o idee care e reluată, într-o paralelă, în celelalte două. E o poezie care cere virtuozitate. (1.)
RONDEL – Poem cu formă fixă. Sinonim: rondou.
Alcătuit din trei catrene şi un vers izolat. Versurile 1 şi 2 sunt identice cu versurile 7 şi 8, iar versul 13 cu primul vers.
Există şi rondeluri compuse din un catren, un terţet şi un cvintet; apoi rondelul medieval din 8 versuri sau cel francez din 14. (1.)
RONSET – Poem cu formă fixă creat de Horia Bădescu. Îmbinând rigorile rondelului cu cele ale sonetului, ronsetul este alcătuit din 14 versuri dispuse ca-n sonetele shakesperiene – trei catrene compacte şi un distih deplasat spre dreapta, ca un refren, – cu trei rime alternative după cum urmează: abba/ abba/ acca/aa. Primul şi ultimul vers sunt identice, tot aşa ultimele versuri ale celor două catrene. (1.)
SEXTINĂ – Poezie cu formă fixă datând din secolul al XIII-lea, alcătuită din şase strofe de câte şase versuri şi o terţină. Terţina conţine şase cuvinte care sunt rimele utilizate după o schemă complicată, în cele şase strofe.(1.)
SONET – Piesă lirică alcătuită din paisprezece versuri cu aceeaşi măsură, dispuse în două catrene cu rimă îmbrăţişată (abab/abab) şi două terţine (cde/cde). (1.)
Poezie lirică cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri repartizate în două catrene (cu rimă îmbrăţişată, de tipul abba/abba ) şi două terţine cu rimă liberă, ultimul vers conţinând, de obicei, o concluzie sau o subliniere a sentimentului sau a ideii dominante.(10.)
TERŢINĂ – Strofă cu trei versuri.
Poezie cu formă fixă alcătuită din terţine rimate aba, bcb, cdc, ded, e. Poate avea oricâte strofe, ultima fiind un vers izolat rimând cu versul din mijloc al ultimei strofe. (1.)
TRIOLET – Mic poem de opt versuri pe două rime. Primul vers, al patrulea şi al şaptelea sunt identice. Înrudit cu rondelul, trioletul s-a născut în Franţa, în secolul al IV-lea. (1.)
(1.)Irina Petraş, GENURI ŞI SPECII LITERARE. MIC DICŢIONAR – ANTOLOGIE pentru elevi, BUCUREŞTI – 1993, EDITURA DEMIURG
понедельник, 24 февраля 2014 г.
воскресенье, 23 февраля 2014 г.
Iaurt de migdale cu fructe uscate si zmeura
Este atat de simplu de preparat iaurtul din nuci! Nu necesita decat putina rabdare, iubire si un strop de curiozitate. Se prepara in blender, poate fi folosit alaturi de salata sau ca atare, ca desert.
Ingrediente – 2 portii
2 cesti migdale crude
2 cesti apa sau apa de la nuca de cocos (vezi aici de ce este recomandata)
o jumatate de lingurita de sare (de mare/ de himalaya/gema – rasnita)
o lingurita de praf probiotic (se gaseste in magazinele naturiste)
o lingura seminte [dovleac/floarea-soarelui] – optional
cateva smochine deshidratate si zmeura pentru ornat
Preparare
Lasati migdalele la inmuiat in apa timp de 10-12 ore, avand grija sa schimbati apa cel putin o data la 6 ore. Scurgeti si clatiti migdalele. Amestecati-le in blender cu cele doua cani de apa sau apa de nuca de cocos, adaugati sarea si praful probiotic pana obtineti o consistenta cremoasa. Puneti maestecul intr-un vas pentru iaurt sau un borcan pe care il acoperiti cu un tifon. Lasati amestecul sa stea intre 6 si 8 ore, la temperatura camerei. Adaugati semintele (noi am folosit de dovleac)
Ornati cu fructele uscate si zmeura.
Informatii nutritionale (per portie)
Calorii ………………………………………………. 393
Grasimi…………………………………………….. 72 gr
Proteine …………………………………………… 33 gr
Sodiu ………………………………………………..1152 mg
Fibre ……………………………………………….. 21 gr
четверг, 20 февраля 2014 г.
вторник, 18 февраля 2014 г.
четверг, 13 февраля 2014 г.
четверг, 30 января 2014 г.
среда, 29 января 2014 г.
Maria Şleahtiţchi
POEM FEMININ
varianta a
sunt cea care poartă
înlăuntru
cuibul şi oul lumii
sunt deplină
se dedică
margaretei elenei
mie
şi altor femei
varianta reflexivă
sunt un gol imens
cu centrul într-
un cuib părăsit
nu sunt deplină
nu sunt
nu sunt
nu sunt
ultima variantă
sunt cea care port
tot ce îmi dai
doamne
îţi aparţin
Aşa ceva nu am mai citit de la Holderlin încoace.
Am căzut pe gânduri.
Ba nu - care: gânduri? Am fost fascinat!
Ce e asta: poezie? Filozofie? Epifanie?
Toate acestea împreună!
Dar, ca să nu mă arăt oarecum... rigid-academic, cutez a formula o întrebare:
- Nu cumva, peste secole şi milenii, o fi răspunsul lui Sappho către ... Alkeu?!
28 ianuarie 2014
varianta a
sunt cea care poartă
înlăuntru
cuibul şi oul lumii
sunt deplină
se dedică
margaretei elenei
mie
şi altor femei
varianta reflexivă
sunt un gol imens
cu centrul într-
un cuib părăsit
nu sunt deplină
nu sunt
nu sunt
nu sunt
ultima variantă
sunt cea care port
tot ce îmi dai
doamne
îţi aparţin
Aşa ceva nu am mai citit de la Holderlin încoace.
Am căzut pe gânduri.
Ba nu - care: gânduri? Am fost fascinat!
Ce e asta: poezie? Filozofie? Epifanie?
Toate acestea împreună!
Dar, ca să nu mă arăt oarecum... rigid-academic, cutez a formula o întrebare:
- Nu cumva, peste secole şi milenii, o fi răspunsul lui Sappho către ... Alkeu?!
28 ianuarie 2014
Citatul zilei - 29 ianuarie
„De câte ori apare un om inteligent îl poți recunoaste după faptul că toți tâmpiții se aliază împotriva lui.” — Jonathan Swift
Apara-ma, floare de tei de Dumitru Matcovschi
Dumitru Matcovschi
Apără-mă, frunză de tei,te rog, mă apără:
sălbatic duşmanii mei
tună şi scapără.
Păzeşte-mă, frunză de dud,
te rog, mă păzeşte:
prietenii m-au vândut
mol-do-ve-neş-te.
Loveşte-mă, frunză de măr
cu neândurare:
am căutat adevăr
în trădare.
Ascunde-mă, frunză de soc,
te rog, mă ascunde:
indivia-i cu noroc
aici şi oriunde.
Alină-mă, frunză de nuc,
te rog, mă alină:
speranţele-au ars ca pe rug,
ah, fără lumină...
вторник, 21 января 2014 г.
Limba – comoara cea mai de preţ a unui popor
Nu există nimic mai de preţ pentru un popor decît graiul matern, întrucît acesta este plămînul prin care respiră întregul neam şi suflarea în care se contopeşte sufletul român. Prin graiul pe care-l vorbeşte fiece popor ajunge să-şi dezvelească întreaga sa făptură lăuntrică şi spiritul său patriotic în faţa neamurilor străine, dovedindu-le celor din urmă şi un motiv demn de mîndrie şi admiraţie atît pentru generaţiile actuale, cît şi pentru generaţiile viitoare. Calitatea de nepreţuit a graiului matern se explică prin harul ei de a oglindi întreaga istorie a neamului, cu toate bucuriile şi tristeţile ei, victoriile şi înfrîngerile trăite, visele realizate şi speranţele spulberate de împrejurările nesigure prin care i-a fost sortit să treacă. În graiul matern se-ascunde amintirea trecutului nostru, zestrea noastră strămoşească, a originilor cu care suntem înfrăţiţi încă de la naştere, iată de ce oamenii au calificat dintotdeauna limba maternă drept o comoară care nu are vreun preţ de vînzare sau cumpărare, dar, în schimb, poate fi moştenită, păstrarea şi cultivată cu sfinţească dacă nu din respect pentru strămoşii care i-au dat suflu, culoare şi aripi, măcar din respect pentru tine însuţi, pentru ceea ce eşti azi, graţie zilei de ieri.
În concluzie, graiul matern e şansa fiecărui popor de a fi o personalitate pe arena mondială, şansa lui la existenţă continuă, precum şi la rezistenţă în faţa uraganelor devastatoare ale popoarelor barbare, lipsite de identitate şi spirit naţionalist. Să-ţi preţuieşti, să-ţi iubeşti, să-ţi respecţi limba, e datoria fiecăruia dintre noi atît timp cît pretindem că sîntem o părticică dintr-un popor, căci avem o patrie căreia îi suntem devotaţi cu tot sufletul.
În concluzie, graiul matern e şansa fiecărui popor de a fi o personalitate pe arena mondială, şansa lui la existenţă continuă, precum şi la rezistenţă în faţa uraganelor devastatoare ale popoarelor barbare, lipsite de identitate şi spirit naţionalist. Să-ţi preţuieşti, să-ţi iubeşti, să-ţi respecţi limba, e datoria fiecăruia dintre noi atît timp cît pretindem că sîntem o părticică dintr-un popor, căci avem o patrie căreia îi suntem devotaţi cu tot sufletul.
Подписаться на:
Сообщения (Atom)